Lecție

Sistemul circulator și circulația la om

Artera nu se deosebește de venă după culoarea sângelui, cum se crede, ci după direcție: artera duce sângele dinspre inimă, vena îl aduce înapoi. Chiar și artera care merge spre plămâni poartă sânge sărac în oxigen, tot arteră rămâne. Inima e o pompă cu patru încăperi, împărțită în două jumătăți care nu comunică între ele, iar sângele face două drumuri. Cel mic merge la plămâni ca să ia oxigen și se întoarce; cel mare duce sângele încărcat în tot trupul și îl aduce înapoi obosit. Între artere și vene se află capilarele, vase atât de subțiri încât globulele trec prin ele una câte una; abia acolo se face schimbul cu celulele. Inima bate de vreo șaptezeci de ori pe minut în tihnă și de peste o sută cincizeci când alergi.

Ce vei putea exersa

  • Deosebești o arteră de o venă după sensul curgerii
  • Descrii cele două circuite ale sângelui
  • Spui de ce inima are patru încăperi
  • Explici la ce folosesc capilarele
01

Unde e, de fapt, inima?

Pune palma pe piept, acolo unde simți că îți bate inima. Cei mai mulți copii o pun în partea stângă. Înainte să citești mai departe, ghicește aici:

dreapta tastânga ta

Unde crezi că stă inima ta?

Inima e un mușchi cam cât pumnul tău strâns. Mușchiul ei se numește miocard și are un talent pe care nu-l are niciun alt mușchi din corp: se strânge singur, ritmic, de dinainte să te naști și până la bătrânețe, fără să-i dai tu vreo comandă.

02

Trei feluri de drumuri

Inima singură nu ar ajuta la nimic fără drumurile pe care trimite sângele. Inima împreună cu vasele de sânge formează sistemul circulator. Vasele sunt de trei feluri, și fiecare își are treaba lui.

Vasele tăiate de-a curmezișul. Desenul nu e la scară: un capilar real e mai subțire decât un fir de păr.

Artera

pleacă de la inimă

Perete gros și elastic, ca un furtun bun: rezistă la presiunea sângelui împins de ventricule.

Vena

vine spre inimă

Perete mai subțire și loc mai larg pentru sânge. Sângele curge mai încet, adunat de la organe.

Capilarul

leagă artera de venă

Perete subțire cât un singur strat de celule. Prin el trec oxigenul și hrana spre celule și dioxidul de carbon înapoi în sânge.

Arterele se ramifică în vase tot mai mici, numite arteriole, iar acestea în capilare. Capilarele se adună apoi în venule, care se unesc în vene. Așa se închide drumul: de la inimă, prin organe, înapoi la inimă.

Îți amintești vânătaia de după ce te-ai lovit de colțul băncii? Lovitura a rupt câteva capilare de sub piele. Sângele ieșit din ele a rămas prins acolo și se vede prin piele ca o pată vineție.

Verifică-te · 1

Cum se numesc vasele de sânge care transportă sângele de la organe spre inimă?

Verifică-te · 2

Arterele transportă sângele de la organe spre inimă.

03

O casă cu patru camere

Gândește-te la inimă ca la o casă cu patru camere. Cele două de sus se numesc atrii și primesc sângele care vine la inimă. Cele două de jos se numesc ventricule și îl pompează afară. Un perete despărțitor împarte casa în două jumătăți care nu comunică între ele: în jumătatea dreaptă e sânge încărcat cu dioxid de carbon, în cea stângă sânge bogat în oxigen.

Între camere și la ieșiri stau niște valve, ca niște uși care se deschid într-un singur sens. Valvele atrioventriculare lasă sângele să coboare din atrii în ventricule. Valvulele semilunare îl lasă să plece din ventricule în artere. Niciuna nu-l lasă să se întoarcă. Apasă pe fiecare parte a inimii ca să afli ce face.

Inima: apasă pe o parte ca să afli ce faceAtriuldreptAtriulstângVentricululdreptVentricululstângvena cavăa. pulmonarăaortav. pulmonarevena cavă
Privești inima din față, ca pe a unui coleg: partea ei dreaptă e în stânga ta.

Ai ales

Ventriculul stâng

sânge bogat în oxigen

Cea mai puternică cameră a inimii. Peretele lui e cel mai gros, pentru că împinge sângele prin aortă până în vârful degetelor de la picioare.

Verifică-te · 3

Inima are două părți: partea stângă și partea dreaptă.

Verifică-te · 4

Potrivește fiecare parte a inimii cu ceea ce face.

04

O bătaie de inimă, cu încetinitorul

Miocardul se strânge și se relaxează ritmic și automat. Strângerea se numește sistolă, relaxarea se numește diastolă. Ceea ce tu simți ca „bătaie de inimă” este tocmai acest du-te-vino. Pornește animația sau mergi pas cu pas și urmărește camerele și valvele.

Inima în faza: Diastola generalăAtriuldreptAtriulstângVentricululdreptVentricululstângvena cavăa. pulmonarăaortav. pulmonarevena cavă
Schema inimii în timpul unei bătăi, pe faze.

Faza 3 din 3 · 0,4 s

Diastola generală

Toată inima se relaxează. Sângele din vene umple atriile și începe să curgă în ventricule. Aceasta e pauza inimii.

O bătaie întreagă durează 0,8 secunde:

Verdele e partea cea mai lată: jumătate din fiecare bătaie, inima se odihnește.

Verifică-te · 5

Ce denumire are contracția inimii?

Verifică-te · 6

Potrivește fiecare termen cu descrierea lui.

05

Două drumuri, o singură inimă

Sângele are două treburi: să ducă oxigen la fiecare celulă și să ia de la ele dioxidul de carbon, pe care plămânii îl scot afară când expiri. Ca să le facă pe amândouă, sângele trece de două ori prin inimă, pe două drumuri:

  • circulația mică (pulmonară): inimă → plămâni → inimă. Pornește din ventriculul drept și se întoarce în atriul stâng.
  • circulația mare (sistemică): inimă → toate organele → inimă. Pornește din ventriculul stâng și se întoarce în atriul drept. E drumul cel lung.

Urmărește globulele. Alege un singur drum ca să-l vezi mai clar.

Circulația mică și circulația marePlămâni+ oxigen− dioxid de carbonOrganele corpuluicreier, mușchi, rinichi…celulele primesc oxigen și dau dioxid de carbonADVDASVSa. pulmonarăv. pulmonareaortav. cave
bogat în oxigen încărcat cu dioxid de carbonAD/AS = atriu drept/stâng · VD/VS = ventricul drept/stâng

Sângele trece de două ori prin inimă la fiecare tur complet: o dată pe drumul scurt, prin plămâni, și o dată pe drumul lung, prin tot corpul.

Gândește-te: ce s-ar întâmpla dacă peretele despărțitor ar avea o gaură și sângele cu oxigen s-ar amesteca cu cel fără? Fiecare celulă ar primi mai puțin oxigen decât îi trebuie, iar corpul ar obosi repede. Peretele despărțitor e o piesă de mare preț.

Verifică-te · 7

Care dintre următoarele descrie corect circulația mică (pulmonară)?

Verifică-te · 8

Un coleg spune: „Toate arterele transportă sânge oxigenat, iar toate venele transportă sânge neoxigenat.” Ce este greșit în această afirmație?

06

Laboratorul de puls

Când alergi, mușchii tăi ard mai multă hrană și cer mai mult oxigen. Inima răspunde singură: bate mai des. Fiecare contracție a ventriculelor trimite prin artere o undă pe care o poți simți la încheietură. Această vibrație se numește puls.

Simulator: ce face inima când tu te miști

~80 bătăi pe minut

O bătaie la 0,75 secunde. Valori orientative pentru un copil de 12 ani; fiecare inimă are ritmul ei.

Măsoară-ți pulsul

  1. Așază vârfurile degetelor arătător și mijlociu pe încheietura mâinii stângi, sub degetul mare.
  2. Apasă ușor până simți bătăile, apoi pornește cronometrul.
  3. Atinge butonul mare la fiecare bătaie, timp de 15 secunde.
  4. Fă 25 de genuflexiuni și măsoară din nou. Compară cele două valori.

Medicul măsoară și tensiunea arterială, adică presiunea cu care sângele apasă pe pereții vaselor, cu un tensiometru. Rezultatul se scrie ca două numere, de exemplu 110/70 mmHg. Când tensiunea trece de 120/80 mmHg, vorbim de hipertensiune arterială. O presiune prea mare poate rupe pereții vaselor.

Verifică-te · 9

Un elev își măsoară pulsul după ce a alergat. Ce observă?

07

O inimă pentru toată viața

Și inima are nevoie de sânge proaspăt. Și-l primește prin arterele coronare, care o înconjoară ca o coroană. Dacă o coronară se astupă cu un cheag, o parte din miocard rămâne fără oxigen. Aceasta e boala numită infarct miocardic.

Cheagurile se formează mai ușor acolo unde grăsimea s-a strâns în exces pe pereții vaselor. Fumatul și kilogramele în plus grăbesc depunerea ei. Vestea bună e că de pe acum poți avea grijă de inima ta: mișcare în fiecare zi, mâncare cu puține grăsimi și dulciuri, aer fără fum de țigară.

08

Pe scurt

  • Sistemul circulator e format din inimă și vase de sânge: artere, vene și capilare.
  • Arterele pleacă de la inimă, venele vin spre inimă, iar capilarele le leagă și fac schimbul cu celulele.
  • Inima are patru camere: două atrii, care primesc sângele, și două ventricule, care îl pompează.
  • Jumătatea dreaptă și cea stângă nu comunică; valvele lasă sângele să curgă într-un singur sens.
  • Sistola e contracția inimii, diastola e relaxarea. Inima se odihnește între bătăi.
  • Circulația mică duce sângele la plămâni și înapoi; circulația mare îl duce în tot corpul și înapoi.
  • La efort, pulsul crește, pentru că mușchii cer mai mult oxigen.

Te simți pregătit? Mai jos te așteaptă quiz-ul complet al unității.

Testul unității

Testarea se face pe unitatea de învățare. Testul unității „Circulația” cuprinde toate cele 4 lecții:

  • Absorbția și circulația sevei la plante
  • Mediul intern și sângele
  • Sistemul circulator și circulația la om (lecția de pe această pagină)
  • Particularități ale circulației la vertebrate

Intri direct la întrebări, fără cont și fără formulare. La final îți poți face un cont, ca rundele următoare să-ți construiască seria și harta învățării.

Dă testul unității: Circulația