Lecție
Așezările omenești
Satele românești s-au așezat aproape totdeauna lângă apă și la adăpost, în văi și în depresiuni, fiindcă acolo era de băut, de udat și de ascuns la vreme de primejdie. Forma lor spune și ea ceva: adunate în câmpie, unde pământul e scump, risipite pe deal, unde fiecare gospodărie își ține pășunea aproape. Orașele au crescut mai toate din târguri de negoț, din cetăți sau din locuri de trecere peste munte, iar în vremea industriei s-au umflat repede, uneori peste măsură. Așa s-au ivit orașele crescute în jurul unei singure fabrici, care au avut greu de suferit când fabrica s-a închis. Bucureștiul e cât zece orașe mari la un loc și trage lume din toată țara. Astăzi mișcarea s-a mai întors: oamenii se mută în satele de lângă oraș, dar merg la muncă tot în oraș.
Ce vei putea exersa
- Explici de ce satele s-au așezat în văi și în depresiuni
- Deosebești un sat adunat de unul risipit
- Spui din ce au crescut cele mai multe orașe românești
- Descrii mișcarea de azi dinspre oraș spre satele din jur
Testul unității
Testarea se face pe unitatea de învățare. Testul unității „Populația, așezările omenești și organizarea administrativ-teritorială” cuprinde toate cele 3 lecții:
- Populația României
- Așezările omenești (lecția de pe această pagină)
- Organizarea administrativ-teritorială
Intri direct la întrebări, fără cont și fără formulare. La final îți poți face un cont, ca rundele următoare să-ți construiască seria și harta învățării.
Dă testul unității: Populația, așezările omenești și organizarea administrativ-teritorială