Lecție

Revoluția neolitică

Cea mai mare schimbare din toată istoria omenirii nu a fost o bătălie, ci o sămânță pusă în pământ. Când omul a învățat să semene și să crească animale, n-a mai avut de ce să umble după hrană, iar dacă rămâne pe loc își face casă; așa au apărut cele dintâi sate. Din agricultură a ieșit ceva ce nu existase până atunci: surplusul, adică hrană mai multă decât trebuia mâncată. Surplusul se poate strânge, se poate schimba pe altceva și trebuie păzit, iar de aici pornesc avuția, meseriile și, mai târziu, scrisul, care s-a născut ca să țină socoteala. Ciudat e că oamenii dintâi ai satelor au fost mai scunzi și mai bolnăvicioși decât vânătorii: mâncau mai mult, dar mai puține feluri.